Mă numesc Cristina Bulat și sunt din Moldova. M-am născut la Chișinău, dar studentă am ajuns să fiu la București. Îmi aduc aminte cu o plăcere deosebită de jucăriile mele LEGO, pe care le-am primit pe la vârsta de cinci ani. La vremea respectivă nu se găseau în Moldova, iar eu țin minte că puteam să mă joc ore în șir cu ele, fără să mă plictisesc.

Acum sunt studentă în anul v, la Facultatea de Arhitectură de Interior, din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București. Am auzit despre universitatea respectivă pe când eram în ultimul an la liceu dar eram extrem de sceptică față de șansele pe care le aveam să fiu admisă acolo. Am fost în culmea fericirii când s-au afișat listele cu elevii basarabeni admiși la studii în România.

DESIGNERUL ITALIAN ACHILLE CASTIGLIONI

DESIGNERUL ITALIAN ACHILLE CASTIGLIONI

Aș putea vorbi ore în șir despre artiștii care mă inspiră, dar dacă ar fi să mă rezum la câteva nume, acestea ar fi: Achille Castiglioni și soții Charles și Ray Eames, ale căror obiecte iconice, create in anii 1960, se produc și astăzi în serie mare. Nu pot să nu-l menționez pe arhitectul japonez Nendo, care este un fel de promotor al designului universal și a carui muncă este extrem de vastă, începand cu arhitectura și continuînd cu instalații, amenajări, design de mobilier și corpuri de iluminat, graphic design etc. Nu în ultimul rând, Benjamin Hubert, un tânăr designer de origine engleză, cu un stil ușor recognoscibil, caracterizat de linii și forme curate și argumentate.

Charles-Ray

Întâmplarea a făcut astfel încât de doi ani încoace, a trebuit să fac naveta la Milano, la intervale relativ scurte de timp. Chiar dacă nu este orașul cu cea mai impunătoare arhitectură din Europa, pentru mine acesta rămâne orașul meu de suflet, mai ales pentru faptul că este gazda unora dintre cele mai importante evenimente de design din lume. Nu aș putea vorbi neaparăt despre care oras mi-a plăcut mai mult din punct de vedere arhitectural, ci despre starea de spirit pe care mi-a indus-o, care cel puțin în cazul meu, mă influențează enorm la capitolul creativitate. De exemplu, după ultima mea vizită la Londra, mi-a venit o idee pentru o nouă piesă de mobilier. Sper să reușesc să o materializez cât mai curând.

La facultate am învățat totul de la zero.  În primul an de studii era o mare discrepanță dintre nivelul meu și cel al colegilor mei, deja familiarizați cu multe noțiuni care pentru mine erau complet necunoscute. Probabil conștientizarea faptului că eram cu mult în urma lor a înserat un fel de panică în mine și m-am mobilizat să muncesc cât mai mult ca să le pot ține pasul. În acești patru ani de studenție m-am format ca și personalitate, am devenit mai perseverentă, mai disciplinată și mai ambițioasă, motiv pentru care sunt foarte recunoscătoare.

 La Chișinău nivelul de design la producția de mobilier este strict proporțional cu cerințele de pe piață. Situația financiara a oamenilor anulează din prima orice preocupare pentru design de mobilier. Lipsa interesului pentru design se datorează probabil și contextului istoric și politic în care ne-am aflat în ultimele două decenii.  Deasemenea, este vorba despre absența unei oarecare platforme de design, prin intermediul căreia mințile creative ar avea posibilitatea de a se exprima și de a se face remarcate.

Dacă aș avea posibilitatea să schimb ceva, aș pleda pentru organizarea a cât mai multe evenimente de promovare a designerilor. Desigur că în acest caz, este crucială implicarea sponsorilor, dar și producătorilor de mobilier, sprijinul cărora este esențial pentru realizarea creațiilor tinerilor designeri, care fiind la început de drum, s-ar putea să aibă multe lacune la partea tehnică. Spun asta deoarece m-am aflat într-o situație similară și am avut un mare noroc să dau peste persoanele potrivite care s-au implicat în proiectul meu atât cât a fost necesar pentru a-l duce la bun sfarșit.

verso

Prin luna martie a acestui an, în România a fost lansat concursul național de design de mobilier, organizat de Asociația Producătorilor de Mobilier din România. Am participat cu două piese de mobilier, iar una din ele, The Unbutton Collection a fost premiată cu o mențiune la prima etapa a concursului.  Etapa a II-a, cea de produs realizat, implica și o expoziție în cadrul targului internațional BIFE-SIM, organizat anual la București. Din cauza crizei de timp, dar și a gradului înalt de dificultate pe care îl presupuneau piesele mele de mobilier, am hotărât să ne concentrăm doar asupra realizării colecției Unbutton. Am lucrat în colaborare cu Vertigo Metal Design, cunoscuți pentru realizarea confectiilor metalice pentru multe localuri din București. Prin intermediul lor am ajuns la arhitectul Ion Cornescu, care s-a ocupat de manufacturarea corpurilor de mobilier. Atât el cât și cei de la Vertigo aveau un șir de colaborări cu designeri români ale caror produse le-am remarcat și le-am admirat anterior, motiv pentru care eram încrezută că eram pe calea cea bună.

CRISTINA BULAT, MÂNDRĂ DE COLECȚIA ȘI PREMIUL SĂU

CRISTINA BULAT, MÂNDRĂ DE COLECȚIA ȘI PREMIUL SĂU

În cadrul celei de-a doua etape ale concursului, The Unbutton Collection a obținut premiul I. Dincolo de avantajele  premiului obținut, a fost o experiență extraordinară, care mi-a oferit posibilitatea de a mă face remarcată atât de către vizitatorii târgului,  cât și de reprezentanții multor companii mari, care au venit cu oferte de colaborare. Am avut niște emoții extrem de mari să observ reacția oamenilor care îmi vedeau mobila și veneau să mă felicite pentru realizare, să mă intrebe cum a fost executată și cum pot sa o achiziționeze. Reacția oamenilor mi-a întărit sentimentul că toate aceste luni de muncă asiduă nu au fost în zadar, chiar dacă de multe ori eram pe punctul de a renunța.

_MG_9102 copy

1554578_10202436996831564_2861719524463656304_n
_MG_9089

_MG_9120 copy1

cristina bulat _1

NATA ALBOT